Cereri și excepții – majorarea termenului. Camera preliminară

Potrivit art. 344 din Codul de procedură penală, (1) după sesizarea instanţei prin rechizitoriu, dosarul se repartizează aleatoriu judecătorului de cameră preliminară.

(2) Copia certificată a rechizitoriului şi, după caz, traducerea autorizată a acestuia se comunică inculpatului la locul de deţinere ori, după caz, la adresa unde locuieşte sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedură. Inculpatului, celorlalte părţi şi persoanei vătămate li se aduc la cunoştinţă obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-şi angaja un apărător şi termenul în care, de la data comunicării, pot formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Termenul este stabilit de către judecătorul de cameră preliminară, în funcţie de complexitatea şi particularităţile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile.

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, s-a pronunțat prin Decizia nr. 14 din 04.06.2018 cu privire la natura termenului prevăzut de art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, în care părțile procesului penal și persoana vătămată pot formula cereri și excepții privitoare la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. În acest sens, instanța supremă a stabilit că termenul în care inculpatul, persoana vătămată și celelalte părți pot formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală este un termen de recomandare.

 Se ridică întrebarea dacă inculpatul, după caz, chiar și celelalte părţi şi persoana vătămată, în funcție de complexitatea cauzei sau de alte motive justificate temeinic, ar putea solicita instanței o majorare a termenului (în practică instanțele stabilesc un termen de 20 de zile) pentru formularea în scris de cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Deși nu ne-am întâmpinat în mod direct cu o astfel de situație, având în vedere și natura juridică a termenului în interpretarea dată de instanța supremă, nefiind unul de decădere, răspunsul ar trebui să fie afirmativ.

Prin urmare, la cererea inculpatului, după caz, a celorlalte părți și a persoanei vătămate, instanța în procedura camerei preliminare, ar putea majora termenul (care nu poate fi mai scurt de 20 de zile), acordând un alt termen mai îndelungat (de exemplu 40, 60 de zile etc.), în care, expresie a dreptului la apărare și la un proces echitabil, să se poată formula în scris cereri și excepții cu privire la competență, legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Așadar, din punct de vedere legal, judecătorul de cameră preliminară poate să dispună majorarea/prelungirea termenului prevăzut la art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală.